🇷🇺🇺🇦 Rusia a confirmat folosirea „Oreshnik” împotriva Ucrainei

Ministerul Apărării al Federației Ruse a declarat că lovitura a fost un „răspuns” la o pretinsă „tentativă de atac asupra reședinței lui Putin” — un atac inventat, pe care Ucraina nu l-a comis și în care nici Donald Trump nu crede.

Potrivit versiunii oficiale ruse, ar fi fost „lovite” obiective de producere a dronelor și „elemente ale infrastructurii energetice”.

🔥 Între timp, în realitate
În localitatea Rudno, din comunitatea Lviv, în urma atacului cu rachete s-a declanșat sistemul automat de siguranță al rețelei de gaze, a anunțat primarul orașului Lviv, Andrii Sadovîi.

Furnizarea gazului a fost întreruptă temporar pentru 376 de consumatori de pe mai multe străzi. Nu este vorba despre o avarie — sistemul de protecție s-a activat din cauza undei de șoc. Specialiștii verifică echipamentele, după care alimentarea cu gaze va fi reluată.

„Răspunsul de înaltă precizie” — ca de obicei, împotriva civililor și a infrastructurii.

📹 Este prezentat drept momentul loviturii cu o rachetă balistică rusă cu rază medie asupra regiunii Lviv, însă autenticitatea imaginilor nu a fost confirmată.

🇻🇪 Operațiunea americană din Venezuela nu este doar un episod spectaculos de politică de forță într-o regiune considerată de decenii „curtea din spate” a Washingtonului. Este un semnal strategic cu ecou global, care obligă toți marii actori să-și recalculeze pozițiile.

https://youtu.be/UoMvqNJE8v8

🇺🇸🇷🇺 Paza de Coastă a SUA a capturat petrolierul Olina, care transporta petrol rusesc.

Potrivit Direcției Principale de Informații a Ministerului Apărării al Ucrainei (GUR), nava este implicată în exportul de petrol și produse petroliere cu ocolirea sancțiilor G7 din porturi rusești de la Marea Baltică, Marea Neagră și din regiunea Pacificului, în principal către China, India și Turcia.

Petrolierul Olina se află sub sancțiuni impuse de SUA, Regatul Unit, Canada, UE, Elveția, Australia și Noua

✍️ Care este contraoferta Uniunii Europene pentru Trump în cazul Groenlandei?

În condițiile în care președintele SUA, Donald Trump, accelerează procesele privind preluarea, într-o formă sau alta, a controlului asupra insulei Groenlanda, teritoriu autonom din componența Regatului Danemarcei, Uniunea Europeană trebuie să treacă de la vorbe, la fapte. Am spus-o și cu alte ocazii că pentru ceea ce face astăzi Trump, europenii ar putea mai târziu să-i mulțumească. Or, toate aceste noi mișcări geopolitice, împărțirea zonelor de influență și înlocuirea valorilor cu interesele, ar putea accelera procesul de transformare a UE într-o structură de tipul Statelor Unite ale Europei.

Despre Groenlanda, Trump spune că preluarea insulei are la bază interese ce țin de securitatea SUA și de a stopa expansionismul militar al Rusiei și Chinei în Arctica. Dacă e așa, atunci Uniunea Europeană ar trebui să elaboreze un document strategic, un concept privind securizarea insulei împreună cu SUA, care deja are o bază militară acolo. Crede Washingtonul că ar putea fi zona Arcticii un punct vulnerabil, atunci să fie securizat. Uniunea Europeană are capacitatea economică și tehnologii militare pentru a face acest lucru.

Dacă interesele SUA sunt însă de alt ordin, economic în primul rând, iar preluarea insulei e ca și decisă, Uniunea Europeană ar trebui să organizeze negocieri serioase la acest subiect. Înțeleg că este și Ucraina o prioritate, dar eventuala ieșire a SUA din cadrul NATO din cauza Groenlandei, ar putea reprezenta o lovitură mult mai serioasă pentru UE, atât ca și imagine, cât și din punct de vedere al securității. Sau, UE ar putea obține multe concesii din partea lui Trump pentru Ucraina, în schimbul unor cedări privind Groenlanda. Cum nimic încă nu e decis, probabil că orice scenariu are dreptul la viață.

Uniunea Europeană trebuie să (re)devină un actor geopolitic activ și important. Negocieri ar trebui să înceapă a avea și cu Rusia, dar și cu China. În condițiile în care Trump practic i-a alungat pe chinezi și ruși din Venezuela, interesele acestora, Moscova și Beijingul ar putea avea ce să discute cu europenii. Asta nu înseamnă că UE s-ar îndepărta de SUA, dar ar demonstra că poate să-și apere propriile interese. Suveranism european dacă doriți.

🇲🇩🇪🇺 Marcel Spătari, președintele Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, participă la reuniunea COSAC din Cipru, unde sunt discutate prioritățile și provocările geopolitice ale UE

🇷🇴🇲🇩 Decizia României de a prelungi restricțiile la importul mai multor produse agroalimentare din Ucraina readuce în prim-plan posibilele efecte asupra agriculturii din Republica Moldova. Alexandr Slusari, ex-director al Asociației „Forța Fermierilor”, avertizează că lipsa unor măsuri similare la Chișinău ar putea crea riscuri pentru exporturile moldovenești, în special pe piața românească

💰 Potrivit declarației de avere, Maia Sandu a obținut, în 2025, un salariu de 269.333 de lei de la Președinție, ceea ce corespunde unei remunerații medii de aproximativ 22.400 de lei pe lună. În același an, șefa statului a mai încasat 55.065 de lei sub formă de plăți pentru concediul nefolosit în perioada anilor 2020 – 2024, precum și 154.057 de lei reprezentând diurne pentru deplasările oficiale efectuate peste hotare

✍️ Primăria, în prima ședință din 2026. Ceban, către aleșii din CMC: Să începem noul an fără ambiții politice

⚡️ Republica Moldova nu se va mai bucura de energia electrică ieftină livrată anterior de MGRES, iar realitatea pieței energetice diferă mult de nostalgicele percepții din trecut. Declarația a fost făcută de directorul general interimar al Energocom, Eugeniu Buzatu

🤝 https://news.1rj.ru/str/RadarPolitic

🇺🇸 Statele Unite nu au atacat niciodată regimuri democratice funcționale. Intervențiile militare ale Washingtonului au vizat, în mod constant, regimuri autoritare sau dictaturi, considerate și demonstrate ca fiind amenințări regionale sau globale. Vă amintesc doar câteva exemple:

• Irakul lui Saddam Hussein, un regim dictatorial responsabil de crime în masă și agresiuni externe;
• Libia lui Muammar Gaddafi, un stat autoritar, izolat internațional, condus timp de decenii prin represiune;
• Afganistanul cu un regim teocratic extremist care adăpostea Al-Qaeda;
• Serbia lui Slobodan Milošević, un regim autoritar implicat direct genocid și a epurărilor etnice împotriva populației albaneze din Kosovo, precum și alte crime împotriva umanității;
• Panama lui Manuel Noriega, dictatură militară implicată în trafic de droguri și crime politice.

https://www.youtube.com/watch?v=7pkH6-dvFhE